Deși am mai închiriat mașini în trecut și ne-am mai lovit de diverse probleme, de la cardul de credit obligatoriu, la depozite foarte mari, Marocul a reprezentat o provocare în ceea ce privește serviciul de închiriere și mai ales, traficul. Roadtripul cu mașina prin Marrakech, Casablanca, Fez și Chefchaouen chiar a fost o experiență inedită, un prim impact cu traficul din Africa, motiv pentru care am considerat necesar un articol separat, cu impresii la cald și recomandări.
Prima problemă de care ne-am lovit în planificarea vacanței din Maroc a fost absența ofertelor disponibile în online cu care eram noi obișnuiți pe zona de rent a car. Dacă până în acel moment consideram necesară prezența unei asigurări full pentru mașina închiriată, în Maroc a fost prima dată când am renunțat la acest aspect din cauza prețului exorbitant. De asemenea, depozitele solicitate de firmele mari de rent a car pentru ofertele cu asigurare full ajungeau și la 3000 euro.
Într-un final, mașina a fost închiriată de la un dealer local, găsit pe internet, numit Select Rent a Car. Prețul total plătit a fost de aproximativ 150 lei/zi pentru un Logan, fiind necesar și un depozit de 600 euro. 50% din totalul rezervării a fost plătit în avans, iar restul de 50% + depozitul, în momentul în care am preluat mașina. Cei de la biroul de rent a car au fost punctuali și serioși, așteptându-ne la aeroport și preluând ulterior mașina de la hotelul nostru din Marrakech. Tranzacția, inclusiv plata cu cardul de credit s-a făcut în parcarea aeroportului, biroul lor fiind in centrul Marrakech-ului.
Nu uita să fotografiezi starea mașinii la primire și să ai grijă ca cei de la firma de rent a car să noteze toate zgârieturile în fișa de închiriere. Logan-ul nostru avea toate elementele de caroserie zgâriate, iar schema mașinii semăna cu o capodoperă marca Pollock. Ulterior am înțeles de ce…
Traficul în Maroc poate genera cu ușurință un atac de cord. La prima impresie, nu există reguli de circulație, bun simț sau măcar un instinct de autoconservare. Nimeni nu respectă culoarea semaforului, mașinile în Maroc par că s-au vândut dintotdeauna fără manetă de semnalizare și oglinzi, schimbarea benzii se face, am impresia, strângând din dinți, spunând o rugăciune și rotind violent de volan. Marcajele longitudinale de pe șosea sunt folosite pentru ghidajul animalelor, nicidecum pentru organizarea benzilor sau a sensurilor de circulație.
În schimb, infrastructura din Maroc ne depășește cu mult. Nici în ruptul capului nu credeam că România poate fi atât de mult în urma unei țări din Africa. Între Marrakech și Fez, cu oprire în Casablanca (540 km) am mers doar pe autostradă și centuri ocolitoare la rang de autostradă.
În excursia noastră de o zi în Chefchaun am abandonat autostrada și am făcut cunoștință cu drumurile secundare din Maroc. Cu excepția deșertului, a oamenilor și a animalelor, drumurile nu diferă mai deloc de România. Calitatea lor este similară, adică proastă și punând alături informațiile prezentate cu două paragrafe mai sus, a rezultat un drum de circa 7 ore în mașină (dus întors) în urma căruia ne-am simțit mai obosiți ca niciodată. Deși un roadtrip în Maroc este o experiență aparte, în nici un caz nu poate fi considerată o activitate relaxantă, de vacanță.
Parcarea în Maroc nu e treabă complicată. În principiu există locuri special amenajate pentru mașini, atât cu plată, cât și parcări publice, gratuite. Cele cu plată în mare parte erau libere, la fel ca la noi, mașinile fiind parcate uneori chiar și pe trotuar. La cum se circulă, nu cred însă în existența unei brigăzi a poliției rutiere (deși i-am văzut la pândă cu radarul). Nu am avut probleme, am parcat și civilizat, dar și neregulamentar, „ca oile”, atunci când necesitatea a impus-o.
Nu uita de taxele de autostradă. În total cred că au fost cam 400 de dirhami marocani. La intrarea pe autostradă vei lua un tichet de la automat și în funcție de distanța parcursă, la ieșire vei plăti un anumit tarif la casele de marcat. Plata se face DOAR cash sau printr-un card special pe care îl poți face la birourile lor administrative. Tot acolo vei încărca cardul nou creat cu bani de pe cardul tău personal. La prima ieșire de pe autostradă nu aveam pur și simplu dirhami cash, doar euro si carduri, așa că ne-au condus la birourile acelea și am achiziționat un astfel de card pe care l-am încărcat acolo.
În concluzie… se poate! Mai ales dacă ești obișnuit cu traficul din București. Doar că „acel ghiolban” care îți taie calea, nu semnalizează, nu se asigură, etc. este de 3 ori mai nesimțit și se regăsește în aproape orice conducător auto. Mai multe articole despre experiența noastră în Maroc găsești aici.
